Destinul își aruncă năframa neagră pe umărul sportului românesc cu o cadență dureroasă. Dimineața de ieri pare trasă la indigo cu cea din 21 ianuarie 2005. Și atunci, zorii au început cu un telefon cutremurător: Toni Alexe, unul dintre cei mai iubiți baschetbaliști din România, își găsea sfârșitul într-un accident de mașină petrecut în puterea nopții. O tragedie ce a lăsat în urmă un sport și o familie îndurerate, dar mai ales multe semne de întrebare. A urmat 2007, tot pe 21 ianuarie.
Atleta Maria Cioncan a pierdut controlul volanului în condiții misterioase, pe o șosea din Bulgaria, zdrobindu-se de un copac. „De ce?”, a fost întrebarea cea mai uzitată în acele zile. Dar și acum… Sâmbătă noapte, un alt mare sportiv român și-a găsit sfârșitul, de data asta sub cuțitul parșiv al unui rrom. Reflexul lașității în forma lui cea mai evidentă a îndoliat handbalul românesc și familia Cozma.
Ca în celelalte două cazuri, și în urma dramei de la Veszprem rămân întrebări la care, probabil, nu le vom afla niciodată răspunsul cu exactitate. Și-atunci, pierduți în neputința noastră de a ocoli astfel de drame, punem totul pe seama destinului. Cu puțin timp înainte de deces, Marian Cozma își tatuase pe antebraț un mesaj divin: „Nihil sine Deo” – „Nimic fără Dumnezeu“. Cu siguranță, El este singurul care știe răspunsul la toate.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER